Salvați soldatul Ryan

Filme | 1998 | acţiune război

Saving Private Ryan
8,8
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
150
10 1
Orele de difuzare
Nu a fost programată difuzarea

Generalul George C. Marshall află că trei fraţi Ryan au fost ucişi într-o singură săptămână şi cere ca fratele supravieţuitor, soldatul James Ryan, să fie adus înapoi, în SUA. Căpitanul Miller primeşte sarcina.

Povestea începe cu un prolog, în care un veteran îşi aduce familia în cimitirul american din Normandia, unde e purtat în trecut, alături de căpitanul John Miller (Tom Hanks) şi de ceilalţi soldaţi,într-un vas de debarcare din 6 iunie 1944, în timp ce se apropie de plaja Omaha, pentru a înfrunta devastatoarea artilerie germană. Acest măcel al soldaţilor americani e prezentat într-o secvenţă de 24 de minute, de neuitat. Oamenii lui Miller înaintează încet, ocupând în cele din urmă o cazemată. Pe plaja plină de cadavre se află unul cu numele "Ryan" pe raniţă. Generalul George C. Marshall (Harve Presnell), află că trei fraţi Ryan din aceeaşi familie au fost ucişi într-o singură săptămână şi cere ca fratele supravieţuitor, soldatul James Ryan (Matt Damon), să fie localizat şi adus înapoi, în SUA. Căpitanul Miller primeşte sarcina şi îl alege ca translator pe caporalul Upham (Jeremy Davis), priceput la limbi străine, dar nu şi în luptă, care se va alătura plutonului condus de mâna lui dreaptă, sergentul Horvath (Tom Sizemore), plus soldaţii Mellish (Adam Goldberg), medicul Wade (Giovanni Ribisi), cinicul Reiben (Edward Burns) din Brooklyn, italiano-americanul Caparzo (Vin Diesel) şi sudistul evlavios Jackson (Barry Pepper), un lunetist de elită care se roagă în timp ce alege ţinta. Având experienţă de luptă în Italia şi Africa de Nord, plutonul unit străbate regiuni pline de nazişti. După ce pierd un om într-o confruntare dintr-un sat bombardat, o parte a grupului începe să pună la îndoială logica pierderii mai multor vieţi pentru a salva un singur soldat. Consultantul istoric al filmului e Stephen E. Ambrose, iar incidentul e bazat pe o faptă reală, redată în cartea lui Ambrose din 1994, "Ziua Z: 6 iunie 1944".